2023, anul în care România trebuie să facă agricultură
De ce România este aproape obligată să facă performanță în viitorul apropiat
Motivația intrinsecă pare că a fost mereu o problemă în România ultimilor 32 de ani, iar agricultura este un exemplu clasic în acest sens. Lăsatul pe tânjală a fost sport național în acest domeniu al economiei, iar principiul ”lasă că merge și așa” a fost aplicat intens în ceea ce privește irigațiile. Însă, așa cum se întâmplă în viață, când nu rezolvi problemele înainte ca ele să devine mari, vin ele peste tine mai târziu. Iar în 2022 avem inflație la cer, război, secetă, scăderi ale recoltelor, iar efectele schimbărilor climatice se simt tot mai mult.
Acestea sunt suficiente probleme pentru un deceniu, nu doar pentru un an. 2023 se anunță de pe acum anul în care suntem aproape obligați să facem pași decisivi în a desprindere de mentalitatea ”lasă că vine ploaia și se rezolvă”. Implementarea unei strategii coerente la nivel național devine o obligație nu doar față de noi, dar și față de piața globală în general, iar România poate contribui decisiv la reducerea dezechilibrelor la nivelul pieței globale de cereale.
Seceta, o problemă care nu mai este ”tranzitorie”
Pe vremuri, auzeam de la diverși specialiști că nu trebuie să ne îngrijorăm în legătură cu seceta, că este doar un fenomen tranzitoriu în România. Iată că schimbările climatice din ultimii ani contrazic în mod clar această axiomă. Ideea că nu avem nevoie de irigații pentru că după un an secetos urmează 2-3 buni nu mai este valabilă.
Avem deja câțiva ani în care observă o reducere constantă a cantităților de precipitații, semn că ceva se întâmplă. Ceva care nu mai este ”tranzitoriu”, nici măcar la nivel global. Întreaga Europă se confruntă cu scăderi importante ale debitelor apelor, iar agricultura are de suferit. Potrivit datelor oficiale de la final de septembrie, în România, suprafaţa agricolă afectată de secetă a depășit 630.000 de hectare, în 37 de judeţe şi în Capitală. Principalele culturi de toamnă afectate sunt grâu, triticale (aproape 190.000 hectare), orz, orzoaică, ovăz, secară (peste 29.000 de hectare) şi rapiţă (peste 26.000 hectare).
Prețurile, tot mai mari
În timp ce investițiile în sisteme de irigații și implementarea unei strategii coerente la nivel național se lasă așteptate, consumatorul de rând plătește prețul. Mai exact, prețurile la alimente continuă să crească dincolo de un nivel considerat deja foarte ridicat. Situația este foarte delicată inclusiv la nivelul zonei euro, unde Eurostat estimează că inflația anuală va fi de 10% în septembrie 2022, în creștere de la 9,1% în august 2022.
Un avans al prețurilor la nivelul zonei euro va duce, aproape sigur, la creșterea lor și în alte țări europene, printre care și România. În paralel, deficitul comercial crește, pe fondul unor importuri tot mai mari. Dar, cine știe, poate 2023 va fi anul în care vom începe să facem pași decisivi în direcția bună.
https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/stirile-saptamanii/2023-anul-romania-trebuie-performanta.html
