Fascinanta călătorie a cartofului de la sămânță la farfurie!

AIPROM le mulțumește fermierilor pentru participarea online la evenimentul „Fascinanta călătorie a cartofului de la sămânță la farfurie”! din data de 27 ianuarie a.c. Așa cum au promis în cadrul evenimentului, specialiștii asociației răspund la întrebările pe care urmăritorii le-au transmis în timpul întâlnirii, prin intermediul platformei ZOOM.

1. Există PPP contrafăcute utilizate în cultura cartofului? Sunt ele cunoscute și monitorizate?

Cartoful fiind o cultură atacată de mulți dăunători și expusă la numeroase boli, utilizează o gamă diversă de produse de protecția plantelor și ca atare, există posibilitatea ca unele produse utilizate pentru protejarea acestei culturi să fie contrafăcute. Posibilitatea aceasta crește cu cât produsul este mai scump sau dacă substanța activă a fost retrasă de pe piață iar produsele care o conțineau erau eficiente și bine cunoscute. De aceea, este important ca oficiile fitosanitare județene să informeze fermierii cu privire la substanțele retrase și produsele interzise. Pentru întrebări cu referire la produse specifice de protecție a plantelor vă rugăm să vă adresați direct Biroului de Protecția Plantelor și Carantină Fitosanitară din cadrul ANF.

2. Securitatea și calitatea produselor vegetale este serios amenințată în zilele noastre de mulți contaminanți printre care și pesticidele (aplicate de multe ori excesiv). În acest context tratamentele fitosanitare trebuie aplicate corect, doar la avertizare, când pragul economic de dăunare este depășit. Doar în dozele recomandate de producător și cu respectarea timpilor de pauză. Verifică cineva în România fermierii în acest sens?

Autoritatea Natională Fitosanitară prin programul anual de monitorizare a reziduurilor de pesticide verifică prezenta acestora în legumele, fructele și cerealele care se produc în România. Pentru detalii privind rezultatele controlului mixt realizat în iunie 2021 de către MADR, ANSVSA și ANF, puteți accesa linkul acesta.

3. Știe cineva câte interceptări au fost făcute la vamă de PPP contrafăcute?

Pentru aceste informații vă rugăm să contactați Autoritatea Națională a Vamilor pentru a obține un răspuns la această întrebare, accesând linkul acesta.

4. Nu credeți că impactul negativ al PPP crește invers proporțional cu dimensiunea fermelor, unde momentan nu există un control bine definit ci mai degrabă doar recomandări din partea autorităților?

Deși am realizat mai multe studii privind problema combaterii contrafacerii PPP și a comerțului cu produse ilegale și contrafăcute, nu am reținut o astfel de conexiune inversă între mărimea unei ferme și tendința de a utiliza produse contrafacute. Nu am văzut o astfel de statistică până în prezent, nici pentru România și nici pentru alte țări.

5. Când România va pregăti „doctori ai plantelor”? Este mare nevoie pentru un diagnostic corect. La nivel mondial se discută foarte mult acest aspect.

Conform dezbaterilor din Comisia Europeană, este posibil ca o astfel de categorie profesională să devină activă foarte curând. Se prevede ca accesul și utilizarea anumitor categorii de pesticide să fie posibile numai pe baza recomandării unui așa numit doctor al plantelor. Modul în care se va realiza acest proces, aplicat deja în cateva State Membre, ar putea crește costurile pentru fermieri întrucât aceste servicii nu sunt gratuite. Ele au fost implementate în scopul gestionării cât mai precise a produselor de protecție a plantelor, dar concluziile de până acum nu au demonstrat reducerea cantității de pesticide, întrucât acestea sunt utilizate după indicațiile precise de pe etichetă sau creșterea încrederii publicului larg.

6. Cum împiedică legislația actuală un fermier mic, persoană fizică să achiziționeze PPP nepotrivite pentru culturile lui? Se pierde la nivel de fitofarmacie urma PPP? De ex: utilizarea unui insecticid organofosforic destinat spațiilor de depozitare utilizat în grădină, câmp sau solar.

De câțiva ani, MADR prin ANF pregătește cadrul legislativ pentru gestionarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor. Asociația noastră a fost activă în această direcție încă de la începuturile dezbaterii și susține adoptarea cât mai urgentă a cadrului legislativ necesar într-un mod pragmatic și echilibrat, care să asigure creșterea gradului de siguranță pentru utilizator, consumator și mediu fără a interzice în mod ne-necesar accesul fermierului la produsele de protecție a plantelor, în condițiile în care oricum gama de soluții de protecție pe care le are la îndemână sunt în permanentă scădere.

7. Sunt încurajați fermierii să pună accentul pe măsuri profilactice?

Prin programele derulate de AIPROM și prin acțiunile de instruire organizate de ANF, sunt promovate măsurile de gestionare integrată a bolilor și dăunătorilor și aplicarea tehnologiei de prevenire a bolilor și dăunătorilor. Există, de asemenea, stimulente materiale acordate de stat pentru fermieri. Pentru mai multe detalii, vă rugăm adresați-vă asociațiilor de fermieri.

Fascinanta călătorie a cartofului de la sămânță la farfurie!